spatiu
HRMarket-Catalogul Resurselor Umane din Romania

Acasa
Despre noi
Firme de recrutare
Firme de training
Firme de consultanta in HR
Locuri de munca
Stiri si noutati
Articole si interviuri

 

Cerere inscriere firma
Inscrie-ti si tu firma acum in primul catalog de Resurse Umane din Romania!
Cautare in HR Market
Newsletter HR Market
Ultima companie inscrisa in catalog
Best Consulting




 
 
Top Firme HR
Lugera&Makler
 
Downie management Consulting
 
EXCON CONSULTANTA
 
PSIHOSELECT
 
Sincron HR
 
APT
 
TBS
 
Trainart
 
Acasa Blog Parteneri Contact

 

Articole si interviuri din domeniul Resurselor Umane

 
 

Pregatirea pentru interviu



Autor: Alexandra Ruse
HR Assistant - BADUC Trading Company




Pregătirea

Slujbele oferite, sunt pierdute sau câştigate, în funcţie de pregătirile pe care le faci pentru interviu.

Înainte să te vadă cel care angajează, au fost făcute o mulţime de lucruri privind trasarea obiectivelor slujbei, a descrierii ei, creionării specificaţiilor persoanei, ca şi considerente despre salariul de start, sau recapitulări şi aranjamente de orientare. Unele firme, apreciind cât de costisitoare ar fi o întâlnire greşită, investesc sume semnificative, pentru antrenarea celor care participă la procesul de selecţie. Trebuie obligatoriu, să te adaptezi acestor pregătiri.

La fel cum nu te-ai prezenta să alergi la maraton fără o mulţime de antrenamente, tot aşa candidatul înţelept nu va aborda interviul fără a încerca să ia “pulsul unui interviu”. Veţi vedea cum ….

Aşteptările intervievatorului

Este bine stabilit că aşteptările intervievatorului, în ceea ce priveşte candidatul, formate în timpul pre-interviului, pot fi doar impresii personale. Un intervievator care aşteaptă să întâlnească un candidat puternic îl tratează pe acesta diferit în timpul interviului, faţă de ceilalţi. Intervievatorul care aşteaptă răspunsuri bune va crea oportunităţi pentru candidat pentru a se descurca bine.

În consecinţă, este valabil orice poţi face pentru a crea o impresie bună. Iată câteva idei:

prezentare profesională bine făcută, care să sintetizeze cu succes realizările tale;
o formă, bine scrisă a aplicaţiei care se referă la rezumatul tău şi/sau;
o scrisoare de însoţire puternică care să detalieze cât de aproape sunteţi, din punct de
vedere profesional, de specificaţiile slujbei şi « punctul unicat de vânzare »;
o scrisoare pozitivă care confirmă interesul tău pentru interviu şi care exprimă cât de mult
aştepţi întâlnirea.

Dacă intervievatorul se aşteaptă să fii bun, o să simţi această atitudine favorabilă şi vei fi
încurajat să încerci din greu, să-ţi prezinţi punctele forte. Deci ajută-l pe intervievator să te
ajute, foloseşte strategia de precondiţionare în a te prezenta tare, dinainte, astfel încât să
reuşeşti să fi cel mai bun candidat.

Cum scapi de “apăsarea” interviului

Este surprinzător câţi oameni îşi pregătesc ei înşişi ratarea interviului. Iată câteva “picioare de lemn (picioare de plumb)” pe care le-am menţionat mai devreme şi modul în care acţionează ele:

sunt prea tânăr/bătrân,
am/nu am experienţă,
sunt prea mult/prea puţin calificat,
sunt bărbat/femeie,

Ceea ce trebuie să-ţi reaminteşti este că, dacă ai reuşit să obţii un interviu, intervievatorul a acceptat orice fel de limite pe care poţi să ţi permiţi să i le pui în spate. Timpul intervievatorului este limitat, ca al tuturora, de altfel. Va investi în tine numai dacă crede că poţi să faci munca, deci nu fi prea îngrijorat de picioarele tale de lemn. Oricare ar fi ele, nu reprezintă o problemă.

Prima regulă a candidatului: Nu răspunde pripit la întrebări (cu DA sau NU)

Aceasta poate fi o surpriză, dar este una din cele mai puternice piese ale sfatului dat.
Intervievatorii “mănâncă” răspunsurlile cu care sunt hrăniţi, deci ca intervievat, nu trebuie să spui nimic decât dacă eşti pregătit să răspunzi sau să detaliezi ce ai de spus. Cel mai bun sfat pe care pot să ţi-l dau: NU TE GRĂBI SA RĂSPUNZI FĂRĂ SĂ TE GÂNDEŞTI. Pe această cale poţi controla informaţiile pe care le dai despre tine. În cazul interviului ai 100% controlul a ceea ce spui. Dr. Kissinger a salutat odată corpul de presă cu cuvintele “Care dintre voi are întrebări pentru răspunsurile mele!”. El ştia ce informaţii voia să dea cu acea ocazie şi ai face bine să fii în aceeaşi poziţie la interviu, -să ştii ce informaţii vrei să dai despre tine.

Utilizaează un bilanţ al carierei

Dacă ştii exact ce slujbă cauţi sau vrei, atunci fă-ţi o prezentare corespunzătoare a carierei.
Aceasta trebuie folosită cât mai curând posibil în interviu. O prezentare a carierei are avantajul că ea crează în mintea intervievatorului aşteptările dorite, pregătindu-l pentru informaţiile de mai târziu.

Iată câteva exemple:
Sunt un cumpărător cu motivaţii puternice, cu un record dovedit în negocieri de succes, în
zona tehnică şi comercială

Sunt un tânăr, format profesional, cu experienţă, în vastul domeniu al asigurării
cunoştinţelor de producţie, cu experienţă în vânzări şi marketingul noilor afaceri şi dotat în
privinţa managementului resurselor umane.

Relatarea trebuie să fie scurtă şi puternică, luminând toate atuurile, incluzând calităţile relevate în timpul ultimei slujbe dacă nu au fost subliniate în istoria carierei sau n-au fost scoase suficient în evidenţă, în contextul particular al slujbei pe care o ceri.
Faptul că lucrezi la o prezentare a carierei tale poate să te ajute pentru a răspunde la acele
întrebări deschise care se pun de obicei la începutul interviului. Întrebarea “Vorbeşte-mi despre tine” este un dar ceresc pentru o prezentare bine pregătită.

Dar mare atenţie, nu utiliza in prezentarea bilanţului propriei cariere cuvinte sau fraze
condiţionale precum: “cred că aş putea să …”, “am impresia că”, etc., acestea reduc
drastic din “tăria prezentării” şi dau intervievatorului senzaţia că nu eşti stăpân pe tine.
Vorbeşte cu tine însuţi (singur în faţa oglinzii) Nu te speria, nu este primul semn de nebunie, ci o parte foarte importantă pentru a trece cu bine de un interviu.

Omul foloseşte părţi diferite ale creerului pentru a gândi şi a vorbi. Nu ţi s-a întâmplat niciodată să-ţi stea cuvintele pe limbă şi să nu le poţi rosti? La orice interviu o să te simţi puţin îngrijorat şi aceasta nu îţi va îmbunatăţii fluenţa. În societatea noastră nu este posibil să fi un auto-publicist,
deci toţi suferim de o lipsă de experienţă, când vorbim despre noi înşine, munca noastră şi
realizările noastre. Totuşi interviul este structurat, specific, pentru ca tu să poţi face acest lucru. Continuă să te întrebi pe tine însuţi cu întrebări deschise, cum ar fi: cum?, de ce? cum şi spunemi, răspunde etc. Exersează vorbind despre tine însuţi cu voce tare -în baie, când conduciceilalţi s-ar gândi că eşti puţin ciudat, dar dece ţi-ar păsa ce cred posibilii ascultători, dacă tu eşti din ce în ce mai aproape de a obţine slujba râvnită (de un salariu de 5000$ pe lună, de exemplu)!

Cercetările sugerează că persoanele care vorbesc fluent sunt apreciaţi ca:
mai inteligenţi
având talente interpersonale mai bune
mai buni manageri

Deci exersează şi dezvoltă-ţi o vorbire fluentă pentru a putea discuta cu succes despre
realizările tale.
Sparge “zidul” modestiei, fi agresiv si concis
Presupune că eşti invitat să participi la o procedură de recrutare diferită. Cel ce vă “faultează” vă aliniază pe toţi potenţialii candidaţi şi vă spune “Fiecare dintre voi trebuie să spună exact 30 de cuvinte şi în funcţie de răspunsurile voastre voi face alegerea”. Care vor fi cele 30 de cuvinte ale tale?

Da, este un foarte bun exerciţiu de disciplină. Întreabă-te deci: Ce calităţi am eu de vânzare sau de oferit pentru speranţeleacestui patron? Ce calităţi am eu, pe care ei le doresc şi de care au nevoie, pentru a-i ajuta să aibă mai mult succes cu firma lor. Pregăteşte 30 de cuvinte declarative, ca un exerciţiu şi o să constaţi că îţi transformă şansele pe care le ai. Aceste 30 de cuvinte declarative vor face cel puţin două lucruri: Primul, te vor face să te gândeşti la motivul pentru care ai putea fi angajat şi al doilea, vei avea un control de calitate asupra a tot ceea ce spui la interviu pentru că, dacă nu se află în declaraţia celor 30 de cuvinte, este mai bine să nu spui. Aminteşte-ţi, cel care angajează, te angajează pentru posibila ta contribuţie în organizaţia lui.

Nu te va angaja niciodată, indiferent de valoarea ta, dacă nu eşti capabil de o contribuţie în organizaţia lui, iar el ca reprezentant al organizaţiei să perceapă acest lucru.
Tot ceea ce vei spune la interviu, trebuie să amplifice declaraţia ta de 30 de cuvinte.

Verifica-ţi “bâzâitul” («ăăăă ăăă ăă … » - vezi Petre Mihai BĂCANU)
Acesta este un sfat bun, în particular, mai ales pentru cei care nu au avut un serviciu de multă vreme, sau pentru cei care doresc să se mute dintr-un sector în altul. Activitatea de management, ca şi îmbrăcămintea, este o chestiune de “modă”. Recent moda a inclus, în acest domeniu următoarele:

managementul prin obiective
planificarea resurselor materiale
cercurile de calitate
punerea pe primul loc a oamenilor
buget de bază, zero
căutarea perfecţiunii
managementul calităţii totale
clientul pe primul loc (Clientul nostru, stăpânul nostru!!?)

Este important să verifici ce este nou în perspectiva domeniului din care face parte organizaţia în care doreşti să te angajezi. Aceasta se poate face uşor, prin citirea ziarelor de specialitate. Întoarce-te cu şase luni în urmă şi citeşte ziarele şi revistele de specialitate, astfel încât să preiei cuvintele şi frazele cheie care sunt la modă.

Pregăteşte-te să răspunzi la întrebări de tipul:
Ce ştii despre industria noastră?
Ca manager, care sunt problemele de interes?
Din punctul tău de vedere, ce crezi că ar trebui organizaţiei noastre pentru a realiza
îmbunătăţiri pozitive?
Ce crezi că ar trebui să facem cu problema XYZ?
Care sunt factorii majori care ne preocupă acum?

Este important cum faci afirmaţiile
Henry FORD spunea: “Dacă te gândeşti poţi sau dacă te gândeşti că nu poţi, ai dreptate”,
iar trupa DIVERTIS spunea “Dacă bei poţi”. Este o lecţie fundamentală pentru intervievaţi,
deoarece, de obicei, ne limităm pe noi înşine prin imaginea pe care o avem despre noi, sau prin conceptele pe care le avem despre noi înşine. În particular, este foarte important dacă te îndrepţi spre o slujbă mai “mare”, cu mai multă responsabilitate, dar nu eşti absolut sigur că posezi totul aşa cum trebuie. Dacă eşti nesigur, sau nivelul de siguranţă scade pe parcursul interviului, cel ce ia interviul va percepe acest fapt. De multe ori această atitudine este comunicată non-verbal. O cale de a depăşi acest posibil handicap, este să faci afirmaţii. Acestea reprezintă scurte declaraţii despre tine însuţi, la prezent, despre ce vrei să fii în viitor.

Exemple, pentru manageri de vânzări:
“Sunt un manager internaţional de vânzări, cu excelentă experienţă în marketing
şi promovare”
Lucrul interesant în aceste afirmaţii este reprezentat de faptul că tu devii ceea ce afirmi. Aceasta pentru că devii atras şi interesat de aceste lucruri care sprijină afirmaţiile tale şi vei dezvolta experienţe relevante şi calificare superioară. A face afirmaţii are un efect direct asupra celor din jur, a ta şi a carierei tale.

Deci în termenii interviului, să-l adaptezi pe Henry FORD
“Dacă te gândeşti ca poţi sau dacă te gândeşti că nu poţi, ai dreptate”

Cum se structurează un interviu

Cei care iau interviurile nu sunt născuţi pentru asta, ci antrenaţi. Deci poţi avea acces la unele informaţii. Ei sunt antrenaţi în două domenii majore:

cum să pună întrebări
cum să structureze un interviu

Cum să răspunzi la întrebările pe care ţi le pun, este prezentat într-un alt curs despre interviu.
Structura inteviului trebuie să acopere toate aspectele semnificative ale candidatului. Dacă
cunoşti structura, te poţi pregăti pentru că poţi anticipa aria de cuprindere a întrebărilor.

Există două structuri de bază ale interviurilor:

Planul în şapte puncte (după Alec RODGER)

Planul in cinci puncte (după John MUNRO FRASER)

Planul în 7 puncte: sugerează că întrebările trebuie puse, relativ la următoarele şapte domenii:
1. Aspecte fizice: Această persoană este sănătoasă, este bine construită, are carismă şi
impact pentru slujba oferită?
2. Pregătire: Are pregătirea academică şi profesională necesară, pentru slujba în cauză? Are
această persoană o experienţă adevărată şi o fişă personală care-o face capabilă pentru
acest job? (60 % din timpul unui interviu se “pierde” în această secţiune).
3. Inteligenţa: Cât de inteligentă este persoana şi cum îşi utilizează inteligenţa într-o
anumită situaţie de serviciu?
4. Aptitudini speciale: Are persoana în cauză aptitudini speciale (spaţiale, de limbă,
numerice) care au o legătură directă cu slujba oferită?
5. Interese: Cum îşi petrece această persoană timpul liber, cum îşi cheltuieşte banii şi ce
afirmă despre potenţialele sale talente şi despre motivaţiile legate de slujba cerută?
6. Dispoziţia: Care este personalitatea acestei persoane şi care sunt implicaţiile pentru
slujbă?
7. Circumstanţele: Cum au afectat circumstanţele, cariera persoanei până la data respectivă
şi cum vor afecta cele prezente şi viitoare performanţele persoanei în slujba respectivă?

Câteodată candidaţii sunt întrebaţi de lucruri pe care le consideră (le percep) ca irelevante, dar dacă cunoşti structura, poţi înţelege ce se ascunde în spatele fiecărei întrebări.
A-i angaja un “salesman” pentru o piaţă cu competiţie ridicată, dacă candidatul
este interesat în colecţionarea de timbre?
Dar mulţi candidaţi consideră că ceea ce fac în afara serviciului, sau ceea ce fac membrii familiei lor nu-l privesc pe intervievator şi deci, ignoră aceste elemente, ceea ce este o mare eroare.

Planul în cinci puncte: în acest caz principalele puncte sunt:
1. Impactul asupra celorlalţi: Ce fel de reacţii provoacă apariţia acestui personaj, limbajul şi
manierele lui, din partea celorlalţi?
2. Calificare şi experienţă: Posedă acest personaj cunoştinţele şi talentul pe care le impune
slujba solicitată?
3. Abilităţi înăscute: Cât de rapid şi cu câtă acurateţe lucrează mintea acestei persoane şi
care sunt referinţele (aplicaţiile) pentru slujba cerută?
4. Motivaţii: Ce fel de muncă i se potriveşte personajului şi cât efort este dispus să depună?
5. Adaptabilitate emoţională: Cât de adaptabil este acest personaj diferitelor situaţii,
colectivului şi care sunt implicaţiile pentru slujbă?
Cunoscând structura interviului începi să înţelegi ce doreşte intervievatorul de la tine. Un bun
exerciţiu de pregătire, este reprezintat de conceperea unui plan în şapte puncte, pentru o slujbă pe care o visezi, astfel încât să poţi anticipa unele întrebări şi modul de abordare al acestora.

Centrele de evaluare

Înainte de 1949 cercetătorul WAGNER a utilizat acest tip interviu ca un instrument de selecţie
valabil şi de încredere. Mai târziu, datorită dificultăţilor legate de selecţie şi a cererii sau dezvoltat centre de apreciere în care lucrau psihologi specializaţi în psihologie ocupaţională şi specialişti în selecţie de personal.

În aceste Centre de Evaluare, oamenilor (uzual în grupuri) li se măsoară abilităţile. Există, în
general, patru părţi de apreciere, numite:
1. Chestionar psihologic: care măsoară abilităţile individuale şi trăsăturile personale.
2. Activităţile de grup: care examinează cum răspund indivizii în grup şi/sau la probleme
care trebuie rezolvate.
3. Activităţi sociale: pentru a vedea cum se comportă candidaţii, de obicei la o cină şi/sau la
un tur al uzinei.
4. Unu la unu sau Interviul panel cu managerii generali: (senior line managers).
Pe această cale cel care intervievează, selectează informaţii multiple şi foarte bune despre
candidat. Deasemenea, candidaţii sunt observaţi în situaţii care seamănă cu o activitate reală. În orice caz, Centrele de Evaluare nu sunt perfecte şi nu este posibil să-ţi îmbunătăţeşti semnificativ performanţele tale, cu câteva tehnici simple şi strategii pentru chestionarul psihologic şi activităţile sociale.

Chestionarul psihologic: nu este recomandat să falsifici răspunsurile la un asemenea chestionar din două motive:
1. Dacă organizaţia caută un tip anume de personalitate şi tu mimezi răspunsul ca să se
potrivească, va fi neplăcut pentru tine să reuşeşti.
2. S-ar putea ca intervievatorul să-şi dea seama că nu spui adevărul.

Testele de abilitate sunt diferite. Nu este recomandat să te faci mai deştept decât eşti, dar poţi pierde destule puncte, dacă nu ai spirit practic.

Activităţi de grup: de obicei, iau forma discuţiilor de grup, fiind puşi să rezolve o problemă,
relativ la o situaţie dată. Invitaţii trebuie să găsească o soluţie de consens în problema dată, de obicei nu mai mult de opt persoane. Strategia, în această situaţie, este apreciată de un
observator calificat şi constă în a avea o idee bună, relativ la ce este de apreciat la un candidat.

Criteriul poate, de exemplu, include aprecieri în domeniul:
I. Comunicării
II. Judecăţii
III. Raţionamentului
IV. Persuasivităţii
V. rezolvării problemei

Candidaţii trebuie să se gândească la ce caracteristici vor fi examinaţi de observatori, astfel încât, în momentul apariţiei unei oportunităţi, să-şi poată demonstra abilităţile. Este important să-ţi aduci o astfel de contribuţie, încât observatorii să nu aibă ce comenta asupra acestui lucru. Poţi fi un ascultător activ şi un participant total, dar fără să contribui cu ceva, nu poţi fi apreciat.

Iată câteva strategii simple:
Învaţă numele fiecărei persoane din grup şi foloseşte-l cât mai frecvent
Rezumă poziţiile celorlalţi înainte să-ţi prezinţi propriile idei sau soluţii
Ajută grupul, să te înţeleagă, argumentând înainte de a expune concluziile
Când este nevoie, reaminteşte grupului, obiectivele discuţiei sau exerciţiului, sau timpul
pe care îl aveţi la dispoziţie
Găseşte puncte de bază comune, apelează la valori commune
Spre sfârşitul exerciţiului, fă declaraţii care să rezume discuţiile, dacă poţi!
Ia notiţe şi ia-ţi responsabilitatea de a fi scribul grupului, în mod special când concluziile
sau soluţiile au fost convenite
Punctul de vânzare unic (”Unique Selling Point” - AVV)
AVV-ul este un termen specific activităţilor de vânzare. Conceptul care se ascunde în spatele
AVV-ului, este că dacă există un lot de produse similare, atunci AVV-ul face ca produsul tău să fie perceput ca diferit, unic şi mai bun.
Poate fi acest concept utilizat pentru selecţia candidaţilor? Dacă există o listă ocultă, să spunem şase candidaţi aleşi dintr-o sută, fiecare din cei şase este potrivit pentru slujbă. Depinde numai de tine să-ţi demonstrezi AVV-ul pentru poziţia oferită.
Pune-ţi o întrebare simplă: “Ce am eu de oferit care mă face special de diferit de alti
candidati? Ce mă face pe mine să fiu mai potrivit decât altii? Care sunt « AVV »-urile
mele?”
Ai talente speciale, sau experienţă care te-ar aduce mai aproape de specificul slujbei? Poţi să-ţi completezi cunoştinţele şi să ridici calitatea slujbei oferite?

Aminteşte-ţi că cel care ia interviul trebuie să aleagă de obicei, într-o singură zi, deci conceptul de AVV se poate transforma într-o întrebare de plumb:
Spune-mi de ce te-aş alege tocmai pe tine?

Cum anticipezi întrebările

Nimeni nu se potriveşte perfect, pentru nici o slujbă. Nimeni nu întruneşte toate aspectele curente pentru o slujbă. Orice intervievator va încerca să identifice şi să “tatoneze” domeniile din educaţia de bază sau experienţa ta care nu se ridică la nivelul specificaţiei. Acestea sunt zonele care te pun pe tine şi pe intervievator în faţa unui risc.
Înaintea interviului poţi să te aştepţi, să te pregăteşti să fii întrebat despre aceste probleme. În domeniile în care eşti bun (talent, calificare, experienţă) o să-ţi vină foarte uşor să răspunzi la întrebări.
Oricum tu te cunoşti mai bine decât intervievatorul şi eşti cel mai în măsură să ştii unde ai putea cădea în faţa standardului impus de exigenţele slujbei şi exigenţele intervievatorului, deci este foarte important să-ţi exersezi răspunsurile. Dacă vei anticipa corect felul în care îi vei răspunde intervievatorului, că lipsa ta de talent şi de experienţă nu reprezintă o problemă şi dacă vei insista pe talentele şi experienţa, cele mai relevante pe care tu le posezi cel mai bine, atunci nu vei mai avea absolut nici o problemă pentru a putea fi candidatul forte pentru slujba respectivă.

Aminteşte-ţi că, intervievatorul se gândeşte deja că poţi obţine slujba, altfel nu ai putea fi în acel loc, deci trebuie doar să-i dai siguranţă că este aşa.

Obiectul interviului

Este foarte important ca obiectivul interviului să fie foarte clar, dar nu este întotdeauna aşa cum te-ai putea aştepta, pentru a obţine o slujbă.
O vorbă de duh, îţi spune că: “Dacă nu ştii încotro te îndrepţi, vei sfârşi în cu totul altă
parte”. Acest lucru este valabil şi în cazul interviurilor.

Obiectivul tău poate fi:
să ajungi pe o listă “scurtă”
să fii intervievat de un “line manager”
să afli dacă doreşti cu adevărat slujba sau dacă doreşti doar să lucrezi pentru organizaţie

Toate reprezintă un set de obiective perfect legitime. Dacă-ţi cunoşti obiectivul urmărit, vei fi în măsură să-ţi croieşti şi răspunsuri corespunzătoare.
De exemplu, dacă intervievatorul este de la PERSONAL, ar fi o pierdere de vreme să-i vorbeşti despre abilităţile tale tehnice. Este mult mai bine să te concentrezi asupra motivaţiilor, spiritului de echipă şi valorilor.

Înainte de a-ţi planifica interviul, identifică-ţi şi aşterne pe hârtie, obiectivele pe care doreşti să le atingi la interviu, ca de exemplu:

obiectivul acestui interviu este ….
trebuie să-mi canalizez răspunsurile înspre …..
punctele pe care trebuie să le trec în revistă pentru atingerea obiectivului urmărit sunt ….
Poziţia cea mai bună la interviu

Câteva cercetări interesante sugerează care este locul cel mai potrivit, în ordinea de intrare a intervievaţilor, pentru a-ţi mări şansele de a fi selectat.
Potrivit acestor cercetări, să fi intervievat primul este cel mai rău. Adesea, nu managerii sunt cei care iau interviurile. Chiar şi specialiştii de personal, nu sunt prezenţi întotdeauna. Deseori, durează puţin timp până ce intervievatorul se încălzeşte şi ajunge la viteza de intervievare normală. Acest lucru este cu atât mai sugestiv, în cazul unui grup de intervievatori. Durează puţin, până stabileşti, până descoperi întrebările potrivite şi în general până “intri în intervievare”.

Aproape la fel de rău este să fii intervievat ultimul din ziua respectivă. După prânz
intervievatorul trebuie să-şi intre din nou în ritmul normal şi nu o face imediat la cote maxime.
Ultimul intervievat este de obicei “tăiat”, în ceea ce priveşte acordarea timpului şi a atenţiei. Cinci minute tăiate dintr-un interviu de 40 de minute î-ţi reduc şansele de a da informaţii pozitive cu 12.5%. Dacă toţi intervievaţii sunt la fel de buni ca şi tine, acest procent este semnificativ.
Câteodată nu este posibil să-ţi reprogramezi interviul, caz în care trebuie să apelezi la toate
celelalte strategii. În orice caz, merită întotdeauna să telefonezi să vezi dacă poate fi făcută vreo schimbare. Cea mai bună poziţie este penultimul din zi.
Câteodată candidaţilor li se dă posibilitatea alegerii momentului. Deci, ai grijă, alege bine!

Cum exersezi lauda de sine

Este o parte a moştenirii noastre culturale să nu vorbim despre noi înşine şi în mod sigur nu
despre realizările noastre. Doar prin întrebări, cel care selectează, nu află cât de bun eşti, dacă nu-i spui. Este problema candidatului să se asigure că efortul intervievatorului este păstrat la minimum, deci trebuie să depăşească această tendinţă culturală de autodezaprobare.

Exersează, deci, în a te lăuda. Fă o listă cu:
5 realizări personale sau
5 talente (calităţi) sau
5 lucruri la care eşti bun sau
5 lucruri de care eşti mândru în activitate

Apoi invită un coleg sau un prieten şi renunţă, la alegere, la câte două din lista de cinci. Ai apoi cinci minute să-l convingi că cele două poziţii pe care le-ai scos trebuie puse la loc în listă.
Exerciţiul va dovedi o excelentă experienţă în a vorbi despre tine în timpul în care ai realizat ceva sau ţi-ai dovedit talentul în muncă.
La sfârşitul exerciţiului, prietenul poate să-ţi spună dacă cele două poziţii se pot întoarce înapoi în listă. Motivaţiile pe care tu le expui vor fi extrem de folositoare ca “feed-back”. Poţi să-l întrebi pe prietenul tău dacă sună ca o laudă de sine. Răspunsul obişnuit este “NU”. Vorbeai doar despre tine.

CUVINTE CHEIE
adaptabilitate emoţională
afirmaţii despre tine
aplicant
aplicaţie

Avv-argument unicat al vânzării
“bâzâit” în exprimare
bugetare zero
candidat puternic
centre de apreciere
înfăţişare profesională
intervievat
intervievator
interviu
job
persuasiune
“picior de lemn”
punct unicat de vânzare
relatare a carierei
scrisoare de însoţire
slujbă
strategie de precondiţionare a
interviului

footer
    Blog Parteneri Contact Termeni si conditii  
 
Copyright © 2006 - 2009 HRMarket.ro. All rights reserved.
programming by AdWorks webdesign
spatiu